În astfel de situaţii, esenţial este numele exact al toxicului, ce cantitate a fost ingerată şi în urmă cu cât timp. Ne interesează greutatea animalului de companie şi semnele prezentate: vărsături, tremur, salivaţie etc. Sunt importante aspecte generale: culoarea gingiilor (timp de reumplere capilară), rata respiratorie, ritm cardiac, temperatura corporală. Dacă nu puteţi furniza aceste informaţii, atunci şansele sunt destul de mici.
Nu administraţi singuri medicamente vomitive! Nu administraţi lapte! Unele toxice sunt caustice şi trebuie iniţial neutralizate. Altele trebuie rapid eliminate prin declanşarea terapeutică a vomei. Sunt şi toxice care au antidoturi specifice. Unele substanţe toxice ce afectează pielea, ochii sau orificiile respiratorii, trebuie inactivate cu cantităţi mari de apă. Situaţiile sunt diverse. Prezentaţi în urgenţă animalul de companie la cabinetul medical veterinar. În SUA, vorbim astăzi de un serviciu Hot Line în cadrul ASPCA Animal Poison Control Center. Deocamdată, în ţara noastră acest tip de serviciu este inexistent.
Toxicele pot fi: momeli pentru şoareci sau şobolani, medicamente de uz uman, plante de apartament, substanţe antiparazitare externe – pentru purici sau căpuşe, antigel, îngrăşăminte pentru gazon, erbicide pentru buruieni, diverse substanţe chimice etc. Putem să vorbim de o otrăvire accidental, dar şi de otrăvirea cu intenţie. Din nefericire însă, în acest ultim caz, natura toxicului poate rămâne necunoscută medicului clinician, cazul având de multe ori un sfârşit tragic. Elucidarea cauzei morţii vine în sarcina medicului anatomopatolog. Medicina legală veterinară contemporană poate realiza un diagnostic de precizie prin examen necropsic şi examene de laborator specifice.
Câteva simptome ale otrăvirii sunt convulsiile şi tremorul muscular, vărsăturile, diareea – uneori cu sânge, salivaţie excesivă, spumoasă, roşeaţa ochilor, urechilor, a pielii, depresia sau hiperexcitabilitatea, sângerări prin orificiile natural, linsul excesiv, umflătura feţei, temperatura ridicată a corpului etc. Nu intraţi în panică şi furnizaţi medicului veterinar toate datele posibile!
