Recunoscut ca unul dintre părinţii spirituali ai românilor transilvăneni, fostul mitropolit Andrei Şaguna (1809-1873) va fi canonizat, mâine, la Sibiu. El va fi pomenit anual pe 30 noiembrie.
Astăzi, la orele prânzului, cinstitul cap al Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României, va fi dus spre închinare la catedrala mitropolitană din Sibiu, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei. „Catedrala din Sibiu va fi gazda unui eveniment unic – canonizarea marelui mitropolit Andrei Şaguna. Sfântul Sinod a aprobat, dar proclamarea canonizării este ca şi întronizarea celui care a fost ales pe un post. Noi nu am făcut altceva decât să îl trecem în rândul sfinţilor, în calendar, pe cel pe care Dumnezeu l-a ales şi pe care credincioşii l-au cinstit până acum”, explică ÎPS Laurenţiu Streza, actualul Mitropolit al Ardealului. El a făcut totodată o invitaţie publică tuturor credincioşilor să participe la acest eveniment unic în viaţa unei comunităţi.
Pregătiri speciale
Traficul pe o serie de străzi din Sibiu va fi închis sau deviat pentru scurt timp, astăzi şi mâine, pentru a permite desfăşurarea procesiunilor religioase. Potrivit biroului de presă al Primăriei, strada Nicolaus Olahus va fi închisă, astăzi, timp de 20 de minute (15.40 – 16.00), pe porţiunea dintre Calea Dumbrăvii şi Şcoala de Înot. Apoi, pe perioada trecerii convoiului, traficul va fi deviat pe traseul dintre Şcoala de Înot şi catedrală, inclusiv Justiţiei şi Bd. Victoriei. Strada Mitropoliei se închide între orele 16.30 şi 16.45. Mâine, Mitropoliei va fi închisă între orele 8.00 şi 15.00.
Drumul spre monahism
Andrei Şaguna s-a născut la Mişkolţ, în Ungaria, la 20 ianuarie 1809, într-o familie de negustori aromâni. A avut o copilărie zbuciumată din cauză că tatăl a dat faliment, iar arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Ştefan Ficher, l-a determinat să treacă la catolicism împreună cu întreaga familie. Potrivit legilor de atunci, cei trei copii, între care şi Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declaraţi romano-catolici. Dar, tot potrivit legilor de atunci, la vârsta de 18 ani fiecare dintre cei trei copii a declarat că vrea să se întoarcă la credinţa pe care mama lor, Anastasia, nu a părăsit-o. Cu rezultate excepţionale la învăţătură, studiind la Universitatea din Pesta filosofia şi dreptul şi cunoscând mai multe limbi străine, mulţi se aşteptau să înceapă o carieră în lumea laică, însă viitorul mitropolit şi-a îndreptat paşii spre Vârşeţ, unde era o şcoală teologică. La 24 de ani, când a terminat studiile teologice, a intrat în mănăstirea sârbească Hopovo. Acolo a făcut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost tuns în monahism, pe 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.
Din Serbia, la Sibiu
Timp de 13 ani a activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe, apreciat în mod deosebit de ierarhi, între care şi marele mitropolit Ştefan Stratimirovici de la Karlovitz şi urmaşul său, Ştefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care va ajunge, în 1848, patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe. A slujit ca asesor consistorial – în termenii de astăzi, consilier eparhial – şi, în acelaşi timp, a fost şi administrator sau locţiitor de egumen la mănăstirile Iazac, Besenovo, Hopovo şi Kovil. A fost hirotonit ierodiacon, ieromonah, apoi hirotesit protosinghel şi arhimandrit, un semn al recunoaşterii vredniciilor sale. În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Şaguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit arhiereu în catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sârbi. Făgăduia atunci să-i „trezească” pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător.
În mijlocul oamenilor
În primii doi ani de activitate, Şaguna şi-a îndreptat atenţia mai mult spre problemele naţiunii. S-a implicat în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat un program cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii. Şaguna le-a prezentat împăratului, la Innsbruck şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute. În afară de activitatea politică, românii ardeleni şi-l amintesc întotdeauna aproape ca pe un părinte spiritual. Era prezent mereu la slujbă la biserica zisă „grecească” din Sibiu, pe locul catedralei de astăzi, ridicată de negustori aromâni din Sibiu. O mare realizare a fost reînfiinţarea vechii Mitropolii Ortodoxe din Transilvania, desfiinţată în anul 1701. La 24 decembrie 1864, episcopia din Sibiu este ridicată la rang de Mitropolie, cu autonomie proprie, desprinzându-se de Mitropolia sârbă din Carlovitz. Pentru buna organizare a Bisericii Ortodoxe din Transilvania, marele mitropolit a dat, în anul 1868, un renumit Statut Organic, care avea la bază deplina colaborare sinodală între clerici şi mireni.
Moştenire culturală
Andrei Şaguna a fost membru de onoare al Academiei Române şi primul preşedinte al „Astrei”. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu tipografia eparhială, întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărți și istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853, se întemeiază „Telegraful Român”, singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie și pedagogie și care poartă numele de Seminarul Andreian.
A tipărit mai multe manuale şcolare, a cerut profesorilor să scrie manuale, fiecare în specialitatea lui. A îndrumat întregul învăţământ românesc. De asemenea, a înfiinţat mai multe şcoli şi câteva fundaţii la arhiepiscopie, din care se acordau burse unor elevi şi studenţi merituoşi. La îndemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundaţie din care să se acorde burse pentru elevi, studenţi, dar şi meseriaşi. Aşa s-au acordat peste 5.000 de burse până la Unirea din 1918. Ca mitropolit, Andrei Şaguna a încercat să ridice o nouă catedrală, dar nu a avut banii necesari, aşa încât gândul lui va fi transpus în faptă de mitropolitul Ioan Meţianu. În schimb, a cumpărat actuala reşedinţă mitropolitană şi câteva clădiri în Sibiu. A murit la 16/28 iunie 1873 şi, potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde el slujise de multe ori, „fără pompă, fără muzică şi fără predică”, prohodit doar de duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan. Cu toate acestea, la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.
Programul manifestărilor
Vineri, 28 octombrie
Răşinari:
- ora 14.30: biserica „Sf. Treime”: slujba ultimului parastas pentru Mitropolitul Andrei Şaguna al Ardealului
- ora 15.30: plecare spre platoul „Sala Transilvania” din Sibiu
Sibiu
- ora 15.50: sosire pe platoul „Sala Transilvania”
- De aici se organizează o procesiune solemnă până la Catedrala mitropolitană. Gazde vor fi: parohiile Hipodrom I, II, III, IV, V, VI, Mihai Viteazul I, II, III. Participă preoţii şi credincioşii din parohiile: Buna Vestire I, II, Iosefin I, II, III, Sf. Împăraţi III, IV, Calea Poplăcii I, II; parohiile Sf. Arhangheli I, II, III, Sf. Ilie I, II, III, IV
- ora 15.50: slopotele bisericilor ortodoxe din Sibiu vor bate timp de 10 minute.
- Plecarea în procesiune spre catedrala mitropolitană se va face pe traseul Sala Transilvania – Şcoala de înot – Justiţiei – Victoriei – Andrei Şaguna – Mitropoliei – catedrală. La Biserica Bunavestire (de pe Groapă) se va face o ectenie specială pentru pelerini.
- ora 16.30: sosire la catedrala mitropolitană
Întâmpinarea se va face de către ÎPS Laurenţiu, înconjurat de preoţii şi credincioşii celorlalte parohii sibiene. Garda de onoare a Academiei Militare va prezenta onorul; Fanfara intonează Imnul Naţional al României; Rugăciune; Urmează un cuvânt de întâmpinare al ÎPS Laurenţiu. Corul de studenţi intonează Imnul lui Şaguna, apoi are loc slujba privegherii zilei de rând, precum şi slujba Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României.
Slujba va continua până în momentul sosirii la catedrala din Sibiu a PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a delegaţiei din Grecia, care aduce cinstitul cap al Sf. Apostol Andrei, precum şi a celorlalţi ierarhi români. Se face primirea solemnă în curtea catedralei mitropolitane, se va intra pentru Te Deum. Racla cu cinstitul cap se va aşeza pentru închinare în locul special amenajat. După slujba de Te Deum, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va adresa tuturor celor prezenţi un cuvânt de binecuvântare, iar ÎPS Laurenţiu va adresa cuvântul de întâmpinare.
Sâmbătă, 29 octombrie
Catedrala mitropolitană
- ora 8.30: Acatistul Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României
- ora 9.30: Sf. Liturghie
Ceremonia proclamării oficiale a canonizării Sf. Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei; Cuvânt de învăţătură al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.
