Prețurile cresc, rata inflației urcă vertiginos. Fondul Monetar Internațional prognozează pentru acest an diminuarea semnificativă a creșterii economice. BRD Societe Generale, una din cele mai mari bănci din România, anunță că o treime din clienții săi au conturile blocate, cele mai multe fiind blocate de către ANAF. Analiștii economici susțin că este peisajul perfect pentru declinul economic. În plus, consecința e sigură: urmează creșterea șomajului. Majoritatea PSD-ALDE are în continuare o singură problemă pe agenda zilnică: modificarea legilor justiției și albirea penalilor.
Președintele PNL Sibiu, Raluca Turcan, susține că românii trăiesc de doi ani conduși de o înșelătorie dezgustătoare a PSD: ce se dă cu o mână, se ia cu două mâini. „Pentru al treilea an consecutiv, puterea de cumpărare a românilor scade din cauza creșterii amețitoare a prețurilor. În luna martie, prețurile au crescut din nou cu 4%. Cele mai mari creșteri de prețuri sunt la produsele alimentare. Legumele și fructele au înregistrat creșteri și de peste 20%. Prețul cartofilor, aliment de bază pentru români, a crescut cu încă 26,3%. Majoritatea furnizorilor de comunicații au anunțat clienții că vor majora tarifele începând cu luna aprilie sau mai. PSD și ALDE sunt campioni la creșterea prețurilor, deși veniturile celei mai mari părți a populației au crescut mult mai lent decât inflația. Populația trăiește de peste 2 ani aceeași înșelătorie – ce se dă cu o mână, se ia cu două mâini prin majorarea prețurilor, impozitelor și taxelor”, susține Raluca Turcan.
Inflația crește
Banca Naţională a României (BNR) a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor, a anunţat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Păstrăm prognoza de 3,5% pentru decembrie 2018, cu unele riscuri”, a precizat Isărescu. FMI, deși estima că, în acest an, România va înregistra o creştere economică de 3,4%, în raportul publicat marți instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti: până la 3,1% în 2019 şi până la 3% în 2020.
Milioane de conturi blocate
În goana după bani, Fiscul a început prigoana românilor. Modificările succesive ale legislaţiei fiscale, efectuate şi de mai multe ori într-un singur an, combinate cu imposibilitatea contribuabililor de a efectua plăţile online, au dus în 2018 la blocarea a milioane de conturi bancare. Milioane de conturi au fost blocate de ANAF. Una dintre dintre cele mai mari bănci din România a anunţat recent că Fiscul a blocat anul trecut o treime din conturile deschise în cadrul instituţiei. În total, au fost 700.000 de cereri de poprire la circa 2,3 milioane de clienţi. „Pentru o sumă datorată la stat de 300 de lei, de exemplu, se blochează toate conturile persoanei în cauză. Se ajunge ca pentru o datorie de 300 de lei ANAF să blocheze două, trei, patru, indiferent de ce sume sunt acolo. În plus, pentru a plăti aceste restanțe, fiecare cetățean trebuie să meargă la sediul ANAF. În anul 2019 nu există o metodă de plată on-line. Este o bătaie de joc cap-coada!”, spune Raluca Turcan.
Soluțiile PNL
Prim-vicepreședintele PNL, Raluca Turcan, spune că liberalii au pregătit un set de soluții pentru ca economia României să nu intre într-un picaj necontrolat. „Este foarte clar că guvernul PSD pune economia pe butuci, cu consecinţe grave”, spune Raluca Turcan.
Deputatul de Sibiu propune o serie de soluţii, aflate pentru VOT în Parlament, care ar trebui să fie urgent adoptate pentru a remedia, pe cât posibil, situaţia:
1. Anularea OUG 114 și a efectelor ei;
2. Alocarea total transparentă a fondurilor PNDL, exclusiv după criteriul eficienţei investiţiei – impact economic de multiplicare – şi eliminarea proiectelor de investiţii inutile;
3. Continuarea mecanismului de co-finanţare pentru fondurile europene;
4. Abandonarea de către Guvern a intenţiilor de a complica suplimentar legislaţia muncii şi de a pune beţe în roate angajatorilor;
5. 100% din impozitul pe venit către autoritățile locale;
6. Alocarea a 80% din redevențele încasate de stat către primării;
7. Nicio competență suplimentară fără resurse bugetare.
