În 4 februarie 1970, un avion de linie al Tarom, care efectua o cursă între București și Oradea, s-a prăbușit în zona masivului muntos Vlădeasa. 20 de persoane au murit, scrie Monitorul de Cluj.
În această zi, în urmă cu 53 de ani, o aeronavă Tarom, AN 24, care plecase din Bucureşti cu destinaţia Oradea, cu 21 de oameni la bord, s-a prăbuşit în apropierea cătunului Frăsinet, din Munţii Vlădeasa, la marginea judeţului Cluj.
20 de oameni au murit, cu toate că mulţi dintre ei ar fi putut fi salvaţi dacă autorităţile nu ar fi încercat să mușamalizeze accidentul şi ar fi trimis echipe de salvare în zona prăbuşirii avionului. Accidentul a avut un singur supravieţuitor, care a ajuns la poalele muntelui abia a doua zi, cu genunchiul zdrobit şi o mână fracturată.
În 2014, la nici 30 de kilometri de locul unde s-a prăbușit avionul din 1970, a avut loc tragicul accident aviatic din munții Apuseni în care și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și tânara studentă la medicină Aura Ion.
Supraviețuitorii, lăsați să moară de frig
În avion se aflau 21 de persoane, șase membri ai echipajului și 15 pasageri. Din cauza ceții, avionul a coborât prea mult și s-a lovit de brazii și stâncile din masivul Vlădeasa.
Autoritățile comuniste au interzis timp de trei zile orice fel de acțiune de căutare. Când, totuși, autoritățile județene au localizat avionul, scena de la fața locului era un adevărat dezastru, potrivit EVZ.
„Opt au fost în viaţă după momentul impactului, iar trupurile găsite, multe dintre ele, au fost găsite aproape intacte. Autopsiile au relevat că cei opt oameni au murit ulterior impactului, din cauza frigului. De ce? Pentru că trei zile după accident perimetrul a fost închis”, a spus jurnalistul Adrian Crio pentru Digi24.
Comandantul aeronavei era unul dintre piloţii lui Nicolae Ceauşescu şi care nu făcea în mod normal curse de linie.
Prima ştire a apărut după trei zile
Povestea prăbușirii avionului de la Vlădeasa a fost scrisă într-o carte, de către soția unuia dintre pasageri, jurnalista Aurora Pop. Soțul acesteia, Lucian Mircea Pop, lucra ca inginer la o fabrică din Aleșd și a murit, cel mai probabil, din cauza degerăturilor. Aurora Pop a povestit că autoritățile comuniste au interzis orice fel de comunicare pe marginea acestui subiect, dar că și-a făcut propria investigație din care a rezultat că o parte dintre pasagerii aflați la bord care au supraviețuit prăbușirii au murit înghețați, mai arată EVZ.
Când a observat că avionul are întârziere, a sunat la aeroport, la Tarom, dar s-a lovit numai de refuzuri. A aflat vestea după trei zile, când a văzut o ştire a agenţiei Agerpres care anunţa accidentul aviatic.
Bărbatul ei ar fi putut fi salvat: „El nu avea decât o rană superficială la tâmplă, în schimb mâinile îi erau chircite, indiciu al morţii prin hipotermie”.
Un singur supraviețuitor
Un singur om a supravieţuit accidentului: Ludovic Alexandru Sarkadi. Avea atunci 43 de ani, iar povestea supravieţuirii sale poate fi subiect de film. S-a târât din epavă şi a început să meargă fără încetare toată ziua şi toată noaptea, deşi avea genunchiul drept zdrobit şi o mână fracturată. A fost găsit lângă o cabană din Mărgău-Cluj. Era degerat şi nu putea vorbi. Medicii au fost nevoiţi să-i introducă o tijă metalică în picior, iar din cauza handicapului nu a mai putut lucra ca matriţer, aşa că a emigrat în Germania cu soţia şi cu fetiţa, scrie Observator News.
Procuratura Militară din Cluj a trimis adeverinţe familiilor îndoliate prin care îi anuacnţa că oamenii decedaţi în urma accidentului aviatic “au murit într-un accident de muncă”. Şi, ca de obicei, mortul e de vină! Singura concluzie a anchetei a fost că vinovat era pilotul Andrei Brătulescu, care, în condiţiile unei vizibilităţi slabe, aflat deasupra vârfului Vlădeasa, nu a luat legătura cu turnul de control şi a început manevrele de aterizare, crezând că se află deasupra oraşului Oradea. A reuşit să încetinească avionul prin acroşarea crengilor de brad, apoi s-a izbit de o stâncă.
Articol de Diana Câmpean
