Luni, 24 iunie, este a doua zi de Rusalii, o sărbătoare mare pentru ortodocși și greco-catolici.
Sărbătoarea de Rusalii este celebrată la 50 de zile după Învierea Domnului. Prima zi de Rusalii a fost ieri, 23 iunie. Aceasta pică întotdeauna duminica.
În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.
Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de regiunea țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile, scrie Monitorul de Cluj.
Ce trebuie şi ce nu trebuie să faci în a doua zi de Rusalii
Creştinii sunt îndemnaţi de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe, să petreacă Lunea Sfantului Duh în pace şi înţelegere, pentru că în această zi blestemele se prind, dar se şi întorc asupra celui care le invocă, potrivit sfatulparintilor.ro.
În tradiţia creştină se spune că cei care se ceartă în Lunea Sfântului Duh vor avea parte de necazuri.
În această zi, este interzis scăldatul sau spălatul.
Totodată, în a doua zi de Rusalii nu se munceşte la câmp şi nici în gospodărie. Se spune că cei care lucrează în ziua de Rusalii vor fi pedepsiţi, deoarece nu cinstesc şi nu preţuiesc cum se cuvine ziua.
În zilele de Rusalii nu se coase, nu se taie, nu se face curat în casă şi nici nu se curate grăinile. Nu se intră nici la vie, nu se merge în locuri pustii pe lângă păduri sau fântâni, deoarece spiritele rele sunt libere, iar oamenii pot fi ademeniţi.
Tradiţii şi obiceiuri
De Rusalii, oamenii duc la biserică, spre sfinţire, ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a le folosi pentru a alunga răul şi bolile. Se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele.
De asemenea, ramurile de tei, soc sau mure sfinţite se folosesc ca leacuri tot restul anului.
În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
În regiunea Ardealului, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase şi frumoase în tot restul anului tradiţia spune că acestea trebuie stropite cu apă.
Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.
Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.
În zilele de Rusalii, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului. Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.
