Dacă apariţia precedentă, din luna decembrie a anului 2012, fusese un număr tematic dedicat lui Dimitrie Gusti (şi lansat cu mare succes la Muzeul Ţăranului Român de la Bucureşti şi la Academia Română, filiala din Cluj), numărul de faţă, la fel de generos şi de ofertant, este unul „generalist”, de tip miscellanea, cu colaborări pe domenii dintre cele mai diverse venite de la universitari şi cercetători cu bună reputaţie în specialităţile respective.
Astfel, prima secţiune a numărului conţine studii literare, semnate de autori din generaţii diferite – de la profesorul optzecist Alexandru Muşina (care scrie despre „Gheorghe Crăciun – de la sintaxa realităţii la singurătatea ontologică“), acelaşi cu marele poet şi cu teoreticianul neoantropocentrismului, la unii dintre criticii-fanion ai generaţiei afirmate după 2000: Antonio Patraş („Psihologia erotică a lui Eminescu. Răstălmăciri lovinesciene“), Angelo Mitchievici („Caragiale şi complexele identităţii româneşti între stilistică şi retorică“), Daniel Cristea-Enache („Lucian Raicu: în miezul literaturii (I)“), Doris Mironescu („Biblioteci imaginare. Două meditaţii asupra literaturii ca system“), Mircea Ţuglea („Un poem al lui Heidegger. Cuvinte la Todtnauberg de Paul Celan“). Remarcăm şi studiul Alexandrei Mitrea, decan al Facultăţii de Litere şi Arte, despre „Julian Barnes and the Sense of History“.
Apoi, excelentă e şi secţiunea cuprinzând studii culturale, istorie, bibliologie, din care se evidenţiază cu precădere textul profesorului constituţionalist Ioan Stanomir despre „Mihail Fărcăşanu şi educaţia libertăţii“ şi cel al bibliologului Bogdan Andriescu despre „Cartea românească veche în biblioteci din Ungaria“. Numărul mai conţine secţiuni de filosofie, ştiinţele limbii şi arte vizuale.
În întregul lui, acest cel mai recent număr al „Transilvaniei“ vine să confirme înaltele acreditări obţinute anul trecut de la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, arătând fără dubiu că Sibiul în care apare o asemenea revistă e un pol superlativ al cercetării academice.
