Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) este negociatorul bugetului UE pentru anul 2023 din partea Parlamentului European. În timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 3 octombrie, membrii Comisiei pentru Bugete au votat sumele negociate de Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice.
Urmează ca raportul să fie votat de către întreg Parlamenul European la următoarea sesiune plenară. Votul va deschide oficial perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn.
„Bugetul pe care îl votăm astăzi este unul care răspunde celor mai importante priorități politice pentru cetățenii europeni: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresarea economică. Bugetul este mai restrâns decât a fost vreodată, așadar Cadrul Financiar Multianual trebuie revizuit urgent. Parlamentul transmite astăzi un mesaj important, că oferim un buget în conformitate cu ceea ce au nevoie cetățenii Europei” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.
Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 185 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență.
Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a votat ieri planul de a folosi toate rezervele rămase pentru a ajuta cetățenii noștri, IMM-urile, dar și vecinii noștri care luptă pentru libertatea și democrația lor.
Sumele negociate de către Parlamentul European:
- Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa– 853 milioane euro, printre care:
- Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
- Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
- Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
- Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane;
- Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane;
- Ajutor umanitar pentru Ucraina dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
- Fonduri de preaderare – 45 milioane.
- Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate– 533 milioane, printre care:
- Proiectele pe Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
- Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
- Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
- Crize și provocări globale – 20 milioane .
- Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE– 175 milioane de euro, printre care:
- Cluster Health Horizon – 130 milioane;
- Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
- Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
- Alte priorități:
- Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
- Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
- Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
- Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.
„Bugetul UE trebuie să ajute statele membre care se confruntă cu un flux mare de migranți și trebuie să acopere investiții mai mari în apărare și mobilitate militară europeană. Dincolo de bani, trebuie să înțelegem și importanța extinderii Schengen pentru România, Bulgaria și Croația, nu numai pentru a facilita mobilitatea militară, ci și pentru a stimula economia UE cu miliarde de euro în plus”, adaugă Nicu Ștefănuță.
Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.
