Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) este negociatorul bugetului UE pentru anul 2023 din partea Parlamentului European. Sumele negociate de către acesta cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.
Votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn.
„Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.
Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență.
Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.
Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:
- Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa– 853 milioane euro, printre care:
- Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
- Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
- Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
- Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane;
- Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane;
- Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
- Fonduri de preaderare – 45 milioane.
- Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate– 533 milioane, printre care
- Proiectele pe Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
- Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
- Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
- Crize și provocări globale – 20 milioane .
- Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE– 175 milioane de euro, printre care:
- Cluster Health Horizon – 130 milioane;
- Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
- Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
- Alte priorități:
- Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
- Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
- Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
- Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.
“Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.
Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.
Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.
Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.
