Se împlinesc 38 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. În urma dezastrului produs în dimineața zilei de 26 aprilie 1986, milioane de oameni au fost expuși radiațiilor.
foto: pixabay.com
La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, un nor radioactiv răspândindu-se apoi în părţi importante ale Uniunii Sovietice, aflate în prezent pe teritoriile Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Aproape 8,4 milioane de persoane din cele trei ţări au fost expuse atunci la radiaţiile degajate, scrie Monitorul de Cluj.
Efecte în timp ale dezastrului nuclear
În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Nu există date oficiale privind numărul total al victimelor acestui dezastru – se ştie, însă, că 25.000 au murit numai după ce au participat la decontaminarea zonei.
Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranţă, atunci când o procedură greşită a determinat o creştere dramatică a nivelului energetic: învelişul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă, 31 de oameni murind pe loc.
Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni şi continuă să facă victime. Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale. Nu sunt statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiştii sunt de părere că există o legătură între acesta şi creşterea cazurilor de cancer şi leucemie.
Mai multe zone din Europa, afectate de explozia de la Cernobîl
În timpul incendiului, care nu a putut fi stins vreme de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive, care au afectat trei sferturi din Europa şi multe regiuni de pe glob.
Dezastrul a fost provocat de un surplus de energie care a generat explozii ale miezului şi incendii deschise, ceea ce a dus la scurgeri semnificative de radiaţii care s-au dispersat în atmosferă şi în terenurile din jur. Zone mari din Europa au fost afectate de acest accident, radiaţiile răspândindu-se până în Norvegia.
Deşi centrala a fost închisă după incident, consecinţele acestuia au fost grave şi de lungă durată. Principalul pericol care a provocat expunerea la radiaţii a peste 8,4 milioane de persoane a fost cauzat de poluarea aerului.
Un studiu ONU indică dezastrul ca fiind o posibilă cauză a apariţiei cancerului tiroidian la 20.000 de copii. Peste 300.000 de oameni care locuiau în vecinătatea centralei nucleare au fost nevoiţi să se mute. Corelată cu acest incident mai este şi o creştere în ratele de sinucidere, depresie şi stres post-traumatic.
Pe lângă dimensiunea umană a dezastrului, acest accident a afectat grav şi mediul, iar potrivit unor studii privind animalele domestice, păsări şi animale sălbatice, peştii, vegetaţia şi copacii au avut de suferit din cauza poluării radioactive ce s-a făcut resimţită până la nivelul bacteriilor şi al virusurilor.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990. În acelaşi an, Adunarea Generală a adoptat rezoluţia 45/190, prin care se cerea „cooperarea internaţională pentru a aborda şi a atenua consecinţele de la centrala nucleară de la Cernobîl”. Acesta a fost începutul implicării ONU în refacerea după Cernobîl.
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care a desemnat ziua de 26 aprilie drept Ziua Internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la aproape patru decenii de la dezastru, persistă consecinţe grave şi pe termen lung, iar comunităţile şi teritoriile afectate se confruntă în continuare cu probleme asociate.
