În ciuda faptului că italienii au răspuns cu NU la referendumul privind reforma constituțională, care l-a pus pe premierul Matteo Renzi în situația de a-și anunța demisia, ceea ce va conduce la organizarea de alegeri parlamentare în Peninsulă, leul a avut o evoluție apreciativă față de principalele valute, în ușor contrast cu celelalte monede din regiune.
Cursul euro a scăzut de la 4,5125 la 4,5027 lei, minim al ultimelor mai bine de trei săptămâni. Ședința s-a deschis la un maxim de 4,5120, minimul ei fiind de 4,502 lei. În piață s-a testat o revenire sub pragul de 4,50 lei, cotațiile de la ora 14:00 fiind de 4,499 – 4,502 lei.
După atingerea, în 24 noiembrie, a maximului istoric de 4,2659 lei, dolarul a intrat pe o pantă descendentă iar cursul sau a scăzut ieri la 4,2303 lei. Volatilitatea cotațiilor din piața valutară a fost mare, de la un maxim de 4,268 lei, în cursul dimineții, ele au scăzut în partea a două a ședinței până la 4,198 lei.
Media monedei elvețiene, care s-a depreciat pe piețele internaționale până la 1,082 franci/euro, a coborât de la 4,1887 la 4,1705 lei. Scăderea ei este pusă pe seamă faptului că economia Elveţiei a stagnat trimestrul trecut, provocată de reducerea cererii interne şi declinul cheltuielilor guvernamentale.
Volatilitatea monedelor din regiune față de euro a fost ceva mai crescută. După apropierea de pragul de 4,50 zloți, moneda poloneză și-a revenit și s-a întărit la 4,48 zloți, în timp ce cea maghiara a fluctuat între 312,4 și 313,8 forinți.
Rezultatele referendumului italian au produs scăderea euro la un minim de 1,0506 dolari, nivel care nu mai fost atins din martie 2015, când a coborât până la 1,0458 dolari.
După trecerea șocului emoțional, euro și-a revenit, urcând până la 1,0729 dolari. Analiștii explicau această evoluție prin faptul că rezultatul fusese deja luat în calcul de piețe iar votul nu a fost unul care să echivaleze cu ieșirea Italiei din Uniunea Europeană, implicit din zona euro.
De altfel, conform casei de analiză IHS Markit, companiile din zona euro au ignorat riscurile politice, precum Brexit-ul, iar economia a înregistrat luna trecută cel mai rapid ritm de creştere din 2016.
