Scăderea aversiunii faţă de risc pe pieţele americane a permis monedelor din regiune să se aprecieze faţă de un euro care suferă de pe urma nivelului scăzut al dobânzilor din zonă şi de programul de relaxare cantitativă al bce.
Cursul euro a scăzut de la 4,5411 lei, la sfârşitul lui 2016, la 4,5175 lei, în prima şedinţă din acest an, medie aproape identică cu cea stabilită la începutul anul trecut.
De la o deschidere la 4,54 lei, nivel apropiat de închiderea de vineri, euro a alunecat până la un minim de 4,5170 lei iar cotaţiile de la ora 14:00 se situau la 4,517 – 4,52 lei.
Depreciere cu peste doi bani a euro nu a permis dolarului american să atingă un nou maxim istoric. Media acestuia a crescut ieri de la 4,3033 la 4,3408 lei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fluctuat între 4,323 şi 4,359 lei.
Media monedei elveţiene, care se aprecia pe pieţele internaţionale la 1,069 – 1,072 franci/euro, a scăzut de la 4,2245 la 4,2210 lei. Cererea de franci ar putea creşte în partea a doua a anului, odată cu apropierea de alegerile din Germania şi Franţa, ca o formă de protecţie din partea investitorilor.
Evoluţia din acest an a raportului euro/leu va fi influenţată pe plan intern de măsurile economice şi fiscale care vor fi luate de noul guvern, dintre care unele pot fi nesustenabile dar populiste. Aceasta ar putea nemulţumi investitorii, datorită creşterii deficitului bugetar, pe fondul reducerii creşterii economice.
Conform proiecţiei din noiembrie realizată de CNP creşterea PIB din acest an va fi de 4,3% însă mai multe analize prevăd o încetinire la 4% sau chiar sub acest prag. Aceasta în condiţiile în care consumul, cel mai important motor al economiei din ultimii ani, îşi va reduce viteza. Potrivit estimărilor BNR, rata anuală a inflaţiei va fi de -0,4% la finalul lui 2016, dar va creşte la sfârşitul acestui an la 2,1%.
Principalul factor extern care va influenţa evoluţia leului va fi modul în care Rezerva Federală americană va gestiona politica sa monetară în primul din cei patru ani ai noii Administraţii Trump. De altfel, majorarea din decembrie a dobânzii-cheie cu 0,25% s-a reflectat în deprecieri ale monedelor emergente ca o consecinţă a ieşirilor de capital speculativ.
Monedele din regiune se apreciau la rândul lor faţă de euro, cea poloneză la 4,395 – 4,414 zloţi iar cea maghiară la 308,9 – 309,7 forinţi.
După creştere până la 1,0653 dolari, ca un efect al reglajelor investitorilor, euro a scăzut ieri la 1,0381 – 1,0490 dolari. Tot mai mulţi analişti prognozează atingerea în următoarele luni a parităţii dintre cele două monede.
