Perechea euro/leu a avut o evoluție agitată în perioadă 5 – 11 octombrie, revenind aproape de 4,6 lei, iar dobânzile și-au menținut ritmul ascendent.
După ce a atins la începutul intervalului minimul ultimelor două luni de 4,5729 lei, marcările de profit și înmulțirea prognozelor privind deprecierea leului au împins media euro la un maxim de 4,5915 lei, cotațiile din piață urcând până la 4,598 lei.
Ultima ședință a săptămanii a adus un curs de 4,5889 lei, tranzacțiile realizându-se între 4,582 și 4,593 lei, cu închiderea la 4,582 – 4,585 lei.
Volatilitatea cursului monedei americane a fost ridicată, el mișcându-se între 3,8732 și 3,8990 lei, la finalul perioadei el fiind stabilit la 3,88 lei.
Media monedei elvețiene a fluctuat între 3,9728 și 3,9862 lei, la sfârșitul intervalui ea fiind stabilită la 3,9781 lei, în timp ce mişcările de pe piețele internaționale s-au realizat în culoarul 1,47 – 1,156 franci/euro.
În opinia tot mai multor analiști inflația va crește în în vara lui 2018 până la 4%, urmată de o scădere, după ce vor fi absorbite efectele majorării accizelor şi a preţurilor la gaze şi energie.
Un comunicat al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari arată că „absolut toţi analiştii care au răspuns sondajului au indicat o majorare a aşteptărilor inflaţioniste pentru finalul anului curent şi următor. Astfel, răspunsurile oferite plasează inflaţia anuală la finalul anului curent la 2,13%, respectiv 3,3% anul următor, marginal peste ultimele proiecţii ale BNR”.
Această evoluție ar putea pune BNR în postura de a accepta fie o creștere a euro la 4,6 – 4,7 lei, fie sa reia, după circa trei ani, ciclul de creștere al dobânzii sale de politică monetară, care ar urma să urce până la finalul anului viitor la 2,25%..
În piața monetară, dobânzile pe termen scurt au atins noi maxime ale ultimilor ani, chiar dacă BNR a împrumutat din nou băncile comerciale cu circa 4,2 miliarde lei.
La finalul perioadei indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut 1,84%, cel la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 1,99% pentru ca indicele la nouă luni să sară la2,05%.
Această tendință poate afecta major modul de viață al multor români, în condițiile în care, așa cum se arată în ultimul comunicat alComitetului Național privind Supravegherea Macroprudențială (CNSM) „o altă vulnerabilitate la adresa stabilității financiare se referă la creşterea îndatorării populaţiei, ce poate avea efecte negative importante, atât asupra sistemului financiar, cât şi asupra creșterii economice viitoare. În prezent, gradul de îndatorare s-a majorat considerabil, o treime din debitorii care au contractat un credit în ultimul an având, în medie, un grad de îndatorare de peste 55 la sută”.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,1720, minim al ultimelor două luni, la 1,1880 dolari, pentru ca la finalul săptămânii pietele americane să se închidă la 1,1822 dolari.
Ușoara scădere a euro s-a datorat informațiilor apărute în presa europeană, conform cărora BCE va reduce anul viitor amploarea, de la 60 la 30 miliarde euro pe lună, a programului său de achiziție de obligațiuni ale statelor sau firmelor din zona euro.
