Violența din școli se vede doar în ziare și la televizor. Pentru Ministerul Educației, problema este atât de arzătoare încât va fi reglementată printr-un „Plan Național”, ce va fi aprobat la 6 luni după ce începe școala.
Foto: freepik
Planul Național de combatere a violenței școlare, prevăzut în noua lege a Educației, ar trebui aprobat la 6 luni după ce începe școala
Potrivit noii legi a Educației care intră în vigoare pe 2 septembrie 2023, Guvernul aprobă „într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, Planul național de combatere a violenței școlare, în vederea creșterii nivelului de siguranță în școli”. Apoi, școlile, împreună cu părinții și elevii, vor face propriile planuri de combatere a violenței în acord cu Regulamentul – cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).
Ce ar trebui să prevadă regulamentul în cazuri de violență
În regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ (grădiniță, școală sau liceu) trebuie prevăzute:
a) procedura de acces al persoanelor din afara unității de învățământ;
b) procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență la nivelul unității de învățământ;
c) metoda de sesizare confidențială a suspiciunilor și cazurilor de violență la nivelul unității de învățământ.
Elevii și părinții/ reprezentanții legali pot raporta suspiciunile și cazurile de violență oricărui membru al personalului școlii.
Conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului și să colaboreze cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.
Dacă există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze poliția și să colaboreze cu organele de anchetă, scrie edupedu.ro.
Unitățile de învățământ sunt obligate să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violență, la cauzele/efectele posibile ale situației de violență și la nevoile educaționale/profesionale, relaționale, sociale, psihologice și fizice ale celor implicați, la nivelul unității de învățământ.
Servicii decontate de consiliere psihologică
Potrivit noii legi a Educației, atât elevii care au fost victima unei situații de violență cât și personalul școlii care a fost victima unei situații de violență din partea elevilor beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică. În cazul personalului se poate cere și reîncadrarea la o altă clasă și asistență în desfășurarea activității profesionale, pe perioadă determinată.
În varianta postată în dezbatere publică, documentul prevede faptul că un profesor sau oricine din personalul școlii poate interveni, „dacă în timpul cursurilor, suspectează un comportament violent din partea cadrelor didactice (de exemplu, aude țipete sau sesizează alte semne de violență), intră în sala de clasă și aplanează imediat conflictul”.
O altă prevedere, dacă elevii și/sau părinții/reprezentanții legali refuză participarea la ședințele de consiliere școlară, intervenție psihologică și psihoterapeutică, DGASPC și ISJ/ISMB pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească.
Camerele audio-video nu vor fi instalate în clasă dacă părinții nu sunt de acord
Camerele de supraveghere audio-video nu vor fi instalate în sălile de clasă în care cei mai mulți părinți nu sunt de acord, după cum prevede Legea învățământului preuniversitar. Potrivit sursei citate, după ce au fost consultați profesorii, părinții sau elevii majori, o școală poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video.
Dacă cei mai mulți părinți nu sunt de acord cu instalarea de camere de supraveghere audio video, atunci acestea nu vor fi instalate în sălile de clasă.
De menționat este că prevederea de mai sus nu se aplică în situația instalării camerelor audio-video în exteriorul clădirilor, pe holuri, în săli de mese și săli de festivități, conform Legii învățământului preuniversitar.
Pentru a a avea acces la înregistrările audio-video, părinții trebuie să facă o cerere scrisă, justificată, adresată directorului de școală. Pe lângă justificare, cererea trebuie să cuprindă și perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.
Potrivit Legii învățământului preuniversitar, înregistrările audio-video din incinta școlii și din sălile de clasă nu pot fi comercializate și nu pot fi făcute publice.
Tipurile grave de violență școlară între elevi sunt următoarele
- Forme de abuz fizic, care constituie infracțiuni precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violențe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
- Alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului;
- Forme de abuz psihologic, care constituie infracțiuni precum: instigarea la violență, incitarea la ură și discriminare, amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
- Alte forme de abuz psihologic: bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, teroarea;
- Forme de abuz sexual, care constituie infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
- Alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală), sextingul, sexualizarea;
- Traficul de minori
