Sibiul performant înseamnă, astăzi, Continental, Siemens, Marquardt, dar și SC Apă Canal SA. Mai puțin vizibilă, deși e prezentă peste tot și de ea depindem toți, compania de apă e, de departe, campioana investițiilor în zonă. Este cea mai importantă companie locală. Și e a noastră, e sibiană.
Directorul general Vasile Maier, omul de care se leagă implementarea mai multor proiecte cu fonduri europene, în valoare de sute de milioane de euro, ne reamintește de unde am plecat și ce mai rămâne de făcut pentru a avea apă la robinet de cea mai bună calitate. Dar și râuri curate, după stațiile de epurare.
Banii europeni au ajuns la Apă Canal Sibiu înainte de aderarea la Uniunea Europeană. În 2002-2003, ați demarat un proiect de peste 37 milioane de euro, finanțat prin măsura ISPA. Cum a început totul?
Eram prin 1999, când, la un moment dat, au venit reprezentanții unei companii franceze care furniza apă potabilă, de prin Lyon erau… și ne întrebau pe rând, pe membrii staff-ului din Apa Canal Sibiu, ce am face dacă am avea disponibil un milion de dolari, evident în ideea modernizării companiei în care lucram. Atunci, fiecare spuneam câte ceva, fără să avem idee de fapt câte milioane ne-ar trebui că să modernizam compania și serviciile furnizate. Făceam investiții și pe atunci, dar într-un registru autohton, atât ca și valoare, cât și calitate a echipamentelor implementate. Încă nu aveam deschidere spre Occident și ne lipseau foarte mult informațiile de specialitate în domeniul nostru.
A venit apoi, prin anul 2000, o echipă de consultanți din Belgia, care a realizat o radiografie a stării de fapt a companiei și a făcut un calcul estimativ în ceea ce privește necesarul de investiții în infrastructura apă-canal din Sibiu. Așa am văzut că un milion de dolari era doar o momeală hilară, că de fapt aveam nevoie de sute de milioane de dolari că să putem face o modernizare adevărată a companiei. Și astfel am pornit pe drumul modernizării, unii mai optimiști, alții mai reținuți, dar am reușit împreună până la urmă să demarăm și să derulăm modernizarea serviciilor pe care le oferim abonaților noștri.
Ce a câștigat Sibiul datorită acestui prim proiect de anvergură?
Primul program european de investiții, denumit ISPA, s-a adresat strict municipiului Sibiu, deoarece pe vremea aceea eram operator municipal al serviciilor apă-canal. Au fost trei obiective importante ale acelui program: reabilitarea și modernizarea uzinei de apă potabilă, reabilitarea și modernizarea stației de epurare ape uzate și începerea reabilitării rețelelor de apă și a celor de canalizare. Au fost reabilitate și extinse cu precădere rețelele de canalizare, deoarece fondurile accesate erau considerate fonduri de mediu. Am încheiat aceste investiții în anul 2010.
Așadar eram prin anii 2000, conductele cedau una câte una, trecuseră 10 ani de la Revoluție… De ce ați apelat la fonduri europene?
Dacă nu am fi apelat la fondurile europene (prin asta înțeleg atât grantul cât și împrumutul BERD – rambursabil, evident) probabil ne trebuiau 100 de ani ca să facem acele investiții… Și asta în mare măsură și pentru că prețul apei și al canalizării era capital electoral, folosit de politicieni sau mai bine zis refuzat de politicieni a fi majorat, așa cum astăzi încă se mai întâmplă în localitățile unde operează servicii locale, aparținând primăriilor mai mici sau mai mari din țară… tocmai pentru ca să nu scadă în sondaje candidații politici…
Odată cu investițiile europene, am fost cooptați într-o strategie de dezvoltare care presupunea, pe lângă planul de investiții, și o strategie tarifară care era obligatoriu să fie respectată! Ea făcea parte atât din angajamentele noastre, dar și ale statului român față de Comisia Europeană, cât și față de banca ce ne acordase împrumutul în vederea realizării cofinanțării proiectului.
Cu alte cuvinte, a fost primul pas în integrarea în Comunitatea Europeană.
Pentru modernizarea stațiilor de tratare și de epurare, ați lucrat cu firme din Olanda, Turcia, Grecia, Marea Britanie, Austria. Cum e să pui cap la cap atâtea firme?
Omul are multiple capacități și posibilități, pe care nu le folosește în mod curent, dar pe care le pune în valoare, le scoate la suprafață, atunci când este pus în fața unor provocări. Așa a fost și cu noi. Ne-am adaptat, ne-am modernizat și, desigur, au apărut și unii colegi noi care au lucrat alături de cei vechi, având un țel comun: finalizarea investițiilor! Dar a fost o experiență deosebită, inedită pentru acea perioadă, să cunoaștem atâția experți străini, care cunoșteau meserie și care veneau spre noi cu tehnologii moderne, cu viitorul!
A meritat efortul?
A fost un efort, dar unul plăcut și interesant. Da, a meritat fiecare clipă! Cred că și abonații noștri au fost mulțumiți în final (după deranjul provocat de efectuarea lucrărilor), când beneficiau de servicii de care nu beneficiaseră cu trei-patru ani în urmă, când serviciile erau de o calitate mult mai bună, sau când reușeam, la fel ca echipele de medici, să venim cu aparatura adecvată în întâmpinarea și diagnosticarea problemelor lor.
Sunteți unul dintre cei mai experimentați ingineri din cadrul companiei. Ați fost peste tot, încă de la început, participând la implementarea acestor proiecte. Unde, sau mai bine zis – când – ați întâmpinat cele mai mari probleme?
Orice investiție majoră se face cu sacrificii. Timpul a fost mereu problema noastră. Trebuia să finalizăm investițiile într-o anumită perioadă de timp, altfel ele nu mai erau finanțabile de către Comisia Europeană și ar fi trebuit să le finalizăm din banii contribuabililor, adică exclusiv din bani românești. Și acestui timp i se opun atât probleme tehnice, nedescoperite pe parcursul elaborării documentațiilor de licitație (cine a făcut astfel de investiții știe că nu poți prevedea totul perfect în asemenea proiecte uriașe), dar și problemele economice ale constructorilor. Nu uitați acea criză economică mondială, din 2007-2009, pe care am prins-o din plin! Constructorii noștri au fost toți constructori străini, iar statul român nu ține cont că tu ai o investiție de zeci de milioane de euro cu acel constructor. Statul aplică legea, iar tu dacă pierzi milioane de euro… ești bun de plată, chiar dacă nu ai nicio vină! Nimeni nu te întreabă de ce, aplică doar regula și constată că nu ai respectat contractul de finanțare!
Au fost momente de cumpănă?
Au fost momente când a trebuit să iau personal decizii riscante, să mi le asum, dar cu care am salvat cel puțin unul din cele trei proiecte ale programului ISPA. Una dintre aceste decizii a fost atunci când am hotărât să folosim, pentru o perioadă, doar jumătate din capacitatea de tratare a uzinei de apă Sibiu Dumbrava, pe care hidraulic am supus-o unui efort dincolo de capacitatea maximă de funcționare. Nu am luat această decizie aleatoriu, ci în urma unor teste adecvate și având un program strict de operare, dar dacă nu hotăram acest lucru, proiectul nu era finalizat la timp și ne-ar fi costat milioane de euro din banul public!
Sibienii mai în vârstă, când își aduc aminte de societatea de apă a primăriei din urmă cu trei decenii, se gândesc la o vidanjă ruginită și mai mulți muncitori pe marginea unei gropi, asistând un coleg cu lopata în mână. Au apus acele momente?
(râzând) Depinde de groapă! Vremea vidanjei ruginite a trecut. Acum dispunem de utilaje moderne, atât în ceea ce privește evacuarea apei, cât și al utilajelor de săpat. Căutăm mereu și echipamente de protecție personală adecvate. Avem acum acces la informație și facem în așa fel încât să dispunem și de fondurile necesare unei bune dotări. Dar groapa rămâne tot groapă. Există avarii majore care implică foarte multă forță umană, mașini și echipamente și care sunt utilizate succesiv pe parcursul remedierii avariei, astfel că, uneori, poate părea că unii angajați doar stau pe marginea gropii. De fapt, fiecare are un rol al său și intervine la momentul oportun. În asemenea cazuri ne interesează cel mai mult să redăm funcționalitatea sistemului și punem pe planul al doilea aspectul formal.
Cu atâta experiență acumulată în implementarea de proiecte, cu servicii furnizate acum la standarde ridicate, SC Apă Canal nu mai e demult o simplă societate. A devenit, iată, una dintre cele mai valoroase companii din sudul Transilvaniei. Putem să trecem SC Apă Canal lângă Continental, Siemens sau Wittenstein, când vorbim de performanță?
Noi utilizăm cele mai moderne tehnologii în activitatea noastră, care sunt folosite și pe plan european. Suntem astfel integrați în comunitatea europeană, iar pe piața muncii sibiene evident concurăm cu marii competitori pe care i-ați enunțat. Chiar dacă nu avem salarii atât de atractive precum aceștia, totuși reușim să găsim și să formăm specialiștii de care avem nevoie. În ceea ce privește performanța economică, pot spune că suntem printre cei mai performanți operatori regionali apă-canal din România. Și asta deopotrivă datorită politicilor noastre manageriale, cât și respectului reciproc cu patronatul nostru.
Chiar așa, toate companiile multinaționale de referință pentru zona Sibiu se bazează pe SC Apă Canal Sibiu. Pe serviciile oferite de aceasta. Cum ne văd? Suntem buni?
Fiecare ne vede prin ochii propriului interes. Când au de plată sau când trebuie să respecte unele reguli, sunt mai critici, în schimb atunci când ne solicită servicii sunt mai culanți… Suntem alături de clienții noștri și ne adaptăm nevoilor acestora. Această adaptare presupune de multe ori investiții și acestea nu se fac de azi pe mâine. O problemă în Zona Industrială Vest a fost sistemul de canalizare nefericit conceput. În ultimii doi ani am reușit să corectăm în mare parte aceste neajunsuri, printr-o investiție realizată în comun cu Primăria municipiului Sibiu.
Numele dumneavoastră se identifică practic cu ascensiunea companiei. Cât a contat faptul că sunteți licențiat în instalații? E un avantaj?
Ca să pricepi un fenomen tehnologic, ai nevoie de doi factori: o pregătire tehnică adecvată și dăruirea timpului necesar acestui lucru. Odată ce ai înțeles fenomenul, îți poți aduce propria contribuție în dezvoltarea să. Facultatea mi-a dat multe cunoștințe tehnice și de viață, însă bazele pregătirii mele au fost puse încă din liceu. Atunci am înțeles majoritatea fenomenelor fizice de bază și mi-am însușit acele cunoștințe matematice fară de care un inginer rămâne la nivel de spectator al meseriei…
Și a venit proiectul de 100 de milioane de euro, pe POS Mediu… Aveam deja capacitate pentru o asemenea dezvoltare?
Programul POS Mediu a fost o continuare firească a programului ISPA, cel puțin pentru mine, nu știu pentru alții. La început a fost mai dificil, ne plecaseră unii specialiști pe care i-am avut pe ISPA, dar am reușit în cele din urmă să închegăm un colectiv de implementare competent, format în special din angajații proprii, pe care i-am specializat și i-am susținut în vederea unei bune pregătiri profesionale. Problemele generale au fost cele întâmpinate pe programul anterior, însă s-au intensificat necunoscutele legislative și schimbarea continuă a regulilor în timpul jocului. Acest lucru a fost foarte dăunător, alături de nesiguranța procedurală și ca atare imposibilitatea conceperii unui plan de afaceri adecvat.
Am avut probleme și cu unii constructori care nu și-au finalizat la timp lucrările sau chiar au abandonat contractul.
În cele din urmă am reușit să depășim toate acestea și să finalizam cu succes programul POS Mediu, fără cheltuieli suplimentare sau penalizări.
După investițiile prin ISPA și POS Mediu, compania pe care o conduceți implementează un proiect uriaș de modernizare, cel mai îndrăzneț din istoria sa, în valoare de peste 1 miliard de lei. Din nou, vorbim despre o finanțare nerambursabilă în cuantum de peste 90 la sută. Care sunt principalele beneficii ale acestui nou proiect? În cifre, ce înseamnă programul de investiții actual pentru Apă Canal Sibiu SA?
Este o nouă provocare, cea mai însemnată de până acum, fiind și cea mai bogată în finanțare. Am pornit cu un anumit handicap datorat unei conjucturi politice neprietenoase Sibiului, în perioada 2017-2019. Acum recuperăm și depunem eforturi și știință astfel încât să derulăm investițiile și să pregătim un cadru contractual prietenos. Ne-am asumat o mare responsabilitate, iar îngrijorarea nu vine din partea priceperii sau nepriceperii noastre, ci ca de obicei, dinspre nesiguranța procedurală și legislativă. Încercăm să facem un partener din statul român, cu care am semnat de altfel contractul de finanțare, pentru că în virtutea acestui contract, la ora actuală, suntem singurii care putem fi făcuți răspunzători pentru orice problema apărută în derularea programului, indiferent de cauzalitatea sau substanța acesteia.
POIM va aduce modernizări și extinderi în infrastructura apa-canal din județele Sibiu și Brașov (Țara Făgărașului) în valoare de aproape 200 milioane de euro, plus TVA, adresându-se unei populații de aproape 300.000 de oameni. Îi spunem POIM, dar cu toții știm că de fapt nu are cum să se finalizeze până în anul 2023, care este ultimul an eligibil al acestui program de investiții, motiv pentru care facem demersuri împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru găsirea încă de pe acum a unor modalități de etapizare a finanțării programului, cu utilizarea din 2024 încolo a finanțării pe programul PODD (2021-2027).
Suntem căutați de societăți similare din țară, pentru experiența și succesele înregistrate în implementarea proiectelor europene. Cum colaborați la nivel național?
Facem parte din Asociația Română a Apei, unde suntem un membru activ și reformator. Personal, sunt președintele Comitetului Teritorial Olt-Jiu, care este cel mai mare comitet teritorial din cadrul ARA, având un număr de 11 operatori regionali dintr-un total de 43. Sunt, de asemenea, vicepreședintele ARA și membru în Consiliul Director. Colegii mei sunt apreciați și fac parte din diverse comisii de specialitate din cadrul asociației. ARA este o organizație profesională puternică și unită, motiv pentru care nu vreau să epatez într-o apreciere părtinitoare pentru compania pe care o conduc.
Unde vedeți societatea… peste cinci ani, să zicem?
În Sibiu! Glumesc. În Sibiu, desigur, dar cu investițiile POIM spre final. Îmi doresc să mut o parte din activitatea „deranjantă” la periferia Sibiului, sau într-o zonă industrială, și-mi doresc – să demarez măcar, o nouă organizare spațială a sediului (câteva clădiri noi și moderne) și un muzeu al apei în zona arhivei, pe care o deținem vizavi de hotelul Hilton. Sunt proiecte pe care le-am gândit încă din primul mandat, însă pandemia și birocrația mi-au încetinit punerea în aplicare…
Care este deviza dumneavoastră?
Să stăm cu picioarele în prezent, dar să tragem mereu cu coada ochiului spre viitor!
Cum ați făcut față provocărilor profesionale în toți acești ani? Cum vă găsiți echilibrul între viața personală și carieră?
Viața personală se îmbină tot timpul cu cea profesională, ultima fiind într-un avantaj categoric.
Ce înseamnă SC Apă Canal Sibiu pentru omul Vasile Maier?
Înseamnă cam tot ceea ce pot face eu pentru Sibiu, pentru societate, în această viață. Apă Canal Sibiu mi-a dăruit enorm și-i sunt dator cu aceeași dăruire!
