În articolul de astăzi vă propun să identificăm principalele forme de abuz din cadrul relațiilor intime, urmând ca în articolele următoare să ne uităm mai în detaliu la ceea ce presupune fiecare dintre ele.
Oana VASIU |
psiholog clinician, master în psihoterapie analitică
Atunci când vorbim de abuz în relații intime, primul lucru care ne vine în minte are legătură cu violența fizică. Din păcate, încă, multă lume consideră că, dacă partenerul nu este violent fizic, relația este una sănătoasă. De aceea, haideți să înțelegem, înainte de orice, la ce ne referim când vorbim de abuz și ce înseamnă o relație sănătoasă.
Abuzul se referă la un pattern, un model de raportare a unuia dintre parteneri la celălalt, cu scopul de a prelua și menține controlul, fără a ține cont de nevoile celuilalt, sau de efectele nocive ale comportamentului/atitudinii asupra celuilalt partener. Un alt factor important aici este acela că victima se simte lipsită de putere și control cu privire la starea sa de bine, abuzatorul fiind cel care preia controlul și deține puterea. Abuzul poate fi fizic, sexual, verbal, emoțional, financiar sau social, se poate manifesta la nivel comportamental, verbal sau atitudinal, incluzând amenințări, izolare sau intimidare. O altă caracteristică a abuzului este aceea că abuzatorul simte nevoia de a deține din ce în ce mai mult control asupra vicimei, de a obține tot mai multă putere, astfel că în timp abuzul crește, indiferent dacă rămâne de același fel sau apar și alte forme. Din păcate, partenerul-victimă ajunge să se perceapă prin intermediul abuzului, să își vadă viața ca fiind definită de ceea ce abuzatorul îi permite să trăiască, iar posibilitatea de a ieși din această relație este din ce în ce mai scăzută.
Care sunt primele semne ale unei relații abuzive, nesănătoase? Primul și cel mai important semn este frica de partener. Victima simte că trebuie să se controleze tot timpul, să nu spună sau să facă ceva ce ar putea să îl enerveze pe celălalt, pentru a nu isca scandal. În contextul în care partenerul abuziv totuși se enervează, dă vina pe victimă. Victima ajunge astfel să se simtă constant vinovată, neputincioasă, fără control, lipsită de valoare și de ajutor, disperată. Se simte de asemenea rușinată de ceea ce trăiește în relația intimă, ajungând să ascundă de prieteni și familie.
Haideți să vedem care sunt principalele caracteristici ale celor șase forme de abuz domestic.
Violența domestică: este cea mai vizibilă și cea mai ușor de identificat. Abuzatorul trece de la amenințări, la împinsături, la trântit obiecte din jurul victimei, ajungând până la rănirea fizică a victimei. Scopul este unul coercitiv, de forțare a victimei să facă lucrurile așa cum consideră abuzatorul, sau punitiv, după ce victima s-a comportat nepotrivit din perspectiva abuzatorului. Victima este învinovățită că, prin comportamentul ei, l-a forțat pe abuzator să se comporte astfel. Victima se simte lipsită de putere, frica este predominantă, iar nivelul stimei de sine scade mult în timp.
Agresivitatea verbală: chiar dacă unii parteneri nu sunt violenți fizic, agresivitatea se poate manifesta la nivel verbal. Aici predomină scandalurile, vorbele urâte, tonul ridicat, cuvinte înjositoare, umilitoare, amenințările, critica permanentă și altele. Victima este continuu atentă să nu supere abuzatorul, doarece ieșirile verbale sunt impredictibile și deseori nu țin cont nici de contextul în care se află.
Abuzul sexual: ne putem întreba de ce să existe o astfel de categorie, atâta vreme cât vorbim despre o relație intimă în care se presupune că există contact sexual. Ei bine, abuzul apare, după cum spuneam mai sus, acolo unde există utilizarea controlului, a puterii pentru a forța partenerul. În această situație, vorbim despre contextul în care unul dintre parteneri nu dorește un contact intim, dar este forțat de celălalt partener. Fie prin amenințări, fie prin umiliri, fie prin utilizarea forței fizice. Oricare ar fi modul prin care victima ajunge să se simtă obligată să aibă contact sexual cu abuzatorul, acolo unde este vorba de a renunța la voința proprie, vorbim de abuz. Poate să fie vorba aici și de anumite practici sexuale, sau chiar și numai de momentul în care actul sexual se termină.
Abuzul financiar: se referă la contextul în care unul dintre parteneri controlează toți banii, celălalt fiind condiționat și verificat când cheltuiește bani. Abuzatorul verifică și controlează banii victimei, toate conturile și toate veniturile, victima având acces redus la bani. Sau abuzatorul nu permite victimei să muncească, pentru ca acesta să dețină controlul cât mai mult asupra sa și pentru a o face cât mai dependentă de el. Toate cumpărăturile victimei trebuie să fie aprobate de abuzator, orice cheltuială neaprobată fiind făcută cu frică de către victimă, pentru că poate declanșa o altă formă de abuz din partea celuilalt.
Abuzul social: se referă la contextul în care unul dintre parteneri controlează relațiile și activitățile sociale ale celuilalt, fie că se referă la relațiile, cu prietenii, cu familia, sau chiar la relațiile profesionale. Activitățile sociale sunt mult îngrădite și controlate, ieșirile cu prietenii sunt reduse și încărcate de emoții negative, de învinovățire a victimei, de amenințări etc., prietenii sau membrii familiei victimei sunt bârfiți și criticați de abuzator în mod constant, relațiile profesionale sunt controlate continuu și tratate cu suspiciune. Victima poate ajunge să evite relațiile sociale din cauza repercusiunilor din interiorul relației intime.
Abuzul emoțional: este cel mai puțin vizibil, dar cel mai des întâlnit. El se regăsește în toate celelalte forme de abuz, referindu-se la crearea unor emoții negative în psihicul victimei, de-a lungul timpului, scăderea stimei de sine, creșterea neputinței și a dependenței de abuzator, umilire, intimidare, izolare, neîncredere, acceptarea unei relații nesănătoase, nocive, pentru că victima ajunge să nu mai poată percepe că ar putea trăi fără partener, acceptarea abuzului ca parte a relației de iubire.
În articolele următoare vom discuta mai pe larg despre victimă și abuzator, despre specificul acestui tip de relație și, mai pe larg, despre tipurile de abuz.
Oana VASIU
psiholog clinician, master în psihoterapie analitică
