Sala Căminului Cultural din Tălmăcel (județul Sibiu) s-a îmbrăcat vineri, 21 martie 2025, în haine de sărbătoare! O inițiativă lăudabilă a Marianei Iulia Filimon, fiică a satului revenită acasă de pe meleaguri străine cu dorința să conserve, să pună în valoare și să celebreze, cu sprijinul localnicilor, tradițiile și valorile generațiilor satului Tălmăcel.
Ion Talpoș
foto: Ion Talpoș
Deși nu m-am născut aici, cunosc satul Tălmăcel de-o viață, aș putea spune. Cunosc oamenii locului, le cunosc obiceiurile tradiționale frumose la care am asistat de nenumărate ori. Cu toate acestea, am fost surprins să descopăr noi fațete ale unor evenimente aici, repetitive sau oraganizate pentru prima dată. Evenimentul cultural „Întâlnirea generațiilor” face parte din categoria evenimentelor organizate pentru prima dată la Tălmăcel, dorindu-se a fi permanentizat și inclus în seria de manifestări locale tradiționale. Am stat de vorbă cu câțiva dintre organizatorii evenimentului, încercând să le aflu argumentele care au stat la baza organizării evenimentului.
Într-un dialog purtat, Mariana Iulia Filimon mi-a spus:
Mariana Filimon: Evenimentul cultural „Întâlnirea generațiilor” reprezintă o continuare a „Șezătorii mumelor” de la Tălmăcel, pe care noi o facem de câteva luni bune, de când m-am întors din străinătate. Îmi doresc foarte mult ca oamenii din sat să-și reia întâlnirile, cel puțin pe perioadele de iarnă și toamnă-primăvară, pentru că vara, toată lumea este ocupată cu munca. Mi-ar plăcea ca oamenii să aibă prilejul să se întâlnească și cu alte ocazii decât cele clasice. Să ne întâlnim la o lună-două, dacă se poate chiar aici, la Căminul cultural, să petrecem împreună o seară a generațiilor așa cum se făceau și pe vremuri fel de fel de întâlniri, un exemplu în acest sens fiind „Balul însuraților”.
Ion Talpoș: A fost greu să-i convingeți pe săteni să vi se alăture?
M.F.: Încerc de câteva luni să-i strâng pe oamenii din sat în jurul meu, să văd cu cine pot face echipă pentru a promova Tălmăcelul la valoarea lui reală. Foarte multe sate din Mărginimea Sibiului sunt bine promovate și asta contează foarte mult. Cred că tălmăcenii au încredere în mine, dacă privim numărul mare de persoane venite astăzi la acest eveniment cultural.
I.T.: Aveți o listă lungă de invitați veniți aici, din afara satului Tălmăcel.
M.F.: Eu cred că este important dialogul dintre noi, că este important ca oameni din alte localități să vină aici și să cunoască alți oameni din satul nostru, pentru a-și împărtăși, reciproc, experiențele lor de viață. De aceea vor participa astăzi la evenimentul nostru, ca invitați: corul de la Dumbrăveni, format din membrii clasei de canto popular a Școlii Populare de Artă „Ilie Micu” din Sibiu (Director Alina Pinca, coordonator prof. Luminița Dejan), veniți la noi pentru a interpreta câteva pricesne, Fluierașii din Râul Sadului (Director/coordonator Cristina Cătane), Asociația Seniorilor Tălmăceni (coordonator Daniela Rațiu), Șezătoarea din Orlat (coordonator Maria Curtusan), invitați din satul vecin, Boița. Am mai invitat și câțiva soliști, din Tălmăcel. Sunt încântată că ne-au răspuns invitației.
I.T.: Ce vă doriți să le oferiți sătenilor, cu sprijinul invitaților dumneavoastră?
M.F.: Ne dorim ca prin acest mic spectacol să le aducem tuturor, dar mai ales mumelor, bucurie în suflet pentru că s-au mobilizat exemplar și acum, și la ultimele noastre întâlniri. Ele au venit alături de mine și la Muzeul ASTRA din Sibiu, și la Sibiu, în oraș, unde am participat la o șezătoare la care ele au confecționat mărțișoare, arătându-le sibienilor cum pot fi făcute mărțișoarele tradiționale.
I.T.: Cadrul în care organizați această întâlnire este unul deosebit. Mă duce cu gândul la vremurile șezătorilor de altădată!
M.F.: Mumele noastre și-au adus aici lucrul lor, pentru că vorbim astăzi despre o șezătoare, o întâlnire a generațiilor, de la mic la mare, iar printre momentele de șezătoare le vom prezenta mini spectacolul de pricesne despre care am amintit. Pentru că, fiind în Postul Sfânt al Paștelui, nu putem face altfel. Avem pe mesele de aici, fiind pregătit de oamenii din sat, de întreaga noastră comunitate, un bufet special cu plăcinte, cu colaci, cu bunătăți din Tălmăcel. A fost un efort colectiv! Vreau să-i mulțumesc pe această cale lui Ciprian Zbera, fiu al satului, care face plăcinte, pită și colaci, la Rășinari. Ne-a adus astăzi, plăcinte cu ceapă. Rotaru Vasile, alt fiu al satului, a venit de la București și ne-a adus sucuri pentru copii. Vreau să le mulțumesc tuturor care au venit spre noi, din proprie inițiativă. Asta înseamnă mult pentru noi, înseamnă că nu facem degeaba ceea ce facem și că Tălmăcelul merită să fie pus pe harta țării, acolo unde-l văd eu: unul dintre cele mai frumoase sate din Mărginimea Sibiului!
I.T.: Ați fost plecată în afara țării și ați revenit, de curând, în țară. Vă veți mai întoarce în străinătate?
M.F.: Nu, nu mă mai întorc, chiar dacă acum am și cetățenie străină! Am revenit definitiv în țară și acum mă voi ocupa de turism. Și de promovarea valorilor autentice ale satului nostru. Tocmai de aceea părinții mei au luat hotărârea deschiderii în casa bunicilor mei din Tălmăcel, a unui muzeu al satului.
Pentru că evenimentul cultural la care am participat a fost organizat în echipă, am mai purtat un dialog cu domnul Gabriel Stroilă, președinte al Asociației „Obștea Tălmăcel”, parte a echipei organizatoare.
Ion Talpoș: Bună ziua! Pentru cei care nu vă cunosc, vă puteți prezenta?
Gabriel Stroilă: Bună ziua! Sunt Gabriel Stroilă, președintele Asociației „Obștea Tălmăcel”, cu voia tălmăcenilor și a lui Dumnezeu, acum, în Postul Paștelui 2025! Evenimentul de astăzi este o activitate mai rar întâlnită la noi, în Postul Paștelui. Beneficiem de inițiativa Marianei Filimon, fiică a satului, care a deschis și un muzeu al satului. Ea s-a gândit la această șezătoare în care vom asculta cântece cu caracter religios. După cum vedeți, sunt prezente aici mai multe ansambluri folclorice din județul Sibiu. Trebuie precizat că întreaga activitate de astăzi este desfășurată cu surse proprii, fără finanțare din afară. Cei prezenți aici au venit cu câte un coș cu de toate, considerate de către săteni pomană pentru cei trecuți la Domnul, pentru că tot suntem în Postul Paștelui! Vrem ca de anul viitor să permanentizăm această activitate, îmbunătățind-o de la an la an. Este o idee prinsă în programul de activitate al Obștii Tălmăcel și poate de la anul, va găsi sprijin și la nivelul autorităților locale, în vederea promovării evenimentului la nivel național. Noi, românii, am cam uitat de sărbătorile noastre și cred că a venit vremea să ne întoarcem la tradiții.
I.T.: Cum se implică Asociația „Obștea Tălmăcel” în viața comunității locale?
G.S.: În Tălmăcel, la nivel de Obște avem, deja, 49 de membri. În curând, vom avea noi alegeri. În mandatul meu de trei ani, avut până acum, am avut mai multe activități desfășurate pe bază de voluntariat. Am înălțat pe un deal din apropierea satului o cruce de dimensiuni apreciabile, cu care ne mândrim astăzi. A costat destul de mult, dar am găsit sprijin financiar la oamenii satului.
Ne-au sprijinit mult și tălmăcenii plecați temporar sau stabiliți peste hotare, precum și cei stabiliți în alte localități din țară. Cu sprijinul lor am amenajat și un drum de acces până la această cruce. Referindu-ne la caracteristicile sale tehnice, aș vrea să menționez că prin dimensiunile sale, crucea se situează pe locul patru în țară, cu o înălțime de 27,5 m. Este observabilă de la 3,5 Km., are o greutate de aprox. 2,7 tone, având o fundație din beton de aproximativ 60 m.c.
I.T.: În ce alte activități mai sunteți implicați?
G.S.: Aș mai aminti că „Festivalul plăcintelor” a ajuns la ediția a cincea, în Tălmăcel. Am avut un parc în Tălmăcel, pe Albineaua. Oamenii s-au mobilizat și l-am reamenajat, din surse proprii. Primăria s-a mobilizat și a amenajat în Tălmăcel, „La Râu”, așa numitele „arene romane”, în locul în care sărbătorim anual „Udatul Ionilor”, o sărbătoare devenită tradiție în Tălmăcel. Anul acesta au fost prezenți în sat la sărbătoare, peste trei mii de oameni, localnici și veniți din afară. Vrem să discutăm și să introducem în programul unor Agenții de turism vizitarea satului, cu prilejul acestei sărbători. Vrem să înregistrăm și cântecele Tălmăcelului. Au fost făcute filmări, înregistrări… Durează puțin mai mult, însă vom avea înregistrate, la final, 17 cântece specifice Sărbătorii Crăciunului, cântece prin care Tălmăcelul își definește propria identitate.
I.T.: Văd că și dumneavoastră purtați astăzi un frumos costum popular bărbătesc…
G.S.: Așa este, îl port cu mândrie! Vrem să revenim la costumele noastre populare, la cele cu cinci cheițe, specifice satului nostru. Vrem să revenim la cheptarele de altădată din piele de oaie, care țineau de cald. Bunicul meu, Ioan Ciorogar, a fost meșter popular încă din anul 1938, până prin anii ´60 când comuniștii i-au interzis să mai lucreze, ca particular. Făcea cheptare pentru oamenii din sat, făcea și căciuli. Chieptarul bunicii mele, lucrat de bunicul meu, este purtat acum cu mare bucurie de Gabriela Tuță, interpretă a cântecelor populare din Tălmăcel.
I.T.: Mai aveți și alte planuri pentru viitor?
G.S.: Anul viitor se împlinesc o sută de ani de la descălecatul tălmăcenilor, în Bazoș. Cu acel prilej, vom organiza o întâlnire. Tot pentru atunci trebuie să apară și o carte, scrisă de un colectiv din care și eu fac parte. Am rugat-o pe Gabriela Tuță să ne compună o melodie, în cinstea acelui eveniment. Vrem să ne păstrăm identitatea așa cum este, chiar dacă, din punct de vedere material suntem, poate, depășiți de alte sate din Mărginimea Sibiului.
În altă ordine de idei, trebuie să remarc că atât de multă lume îmbrăcată în costume populare, nu cred că am văzut în Căminul cultural din Tălmăcel, de vreo treizeci de ani! De aceea suntem bucuroși să vă primim pe toți, aici. Pe cei ai casei, care au avut această inițiativă, pe cei care v-ați sacrificat din timp, pentru a ne fi alături astăzi. Și vreau să vă spun că a venit momentul să mai trăim și românește! Să ne îmbrăcăm, să mâncăm, să cântăm, să ne adunăm pentru a socializa unii cu alții. Este efortul și ideea Marianei Filimon iar noi, Asociația „Obștea Tălmăcel” o sprijinim pentru că noi credem în ea. Si vrem să mai facem ceva, începând de anul viitor: vrem să permanentizăm această întâlnire, să o facem să devină tradiție. Chiar dacă suntem în Postul Paștelui, noi ne vom încadra în canoanele creștine. Așadar, putem considera întâlnirea de anul acesta ca fiind ediția întâi a „Întâlnirii generațiilor” la Tălmăcel.
Prin cuvântul său, Ioan Opincariu, viceprimarul Orașului Tălmaciu și fiu al satului Tălmăcel, a subliniat:
„Nu doresc să spun multe cuvinte! Vreau doar să le transmit felicitări organizatorilor și invitaților lor precum și participanților la eveniment, mobilizați exemplar de la mic la mare, pentru a bucura inimile celor prezenți! Și să-i asigurăm, pe viitor, de sprijinul nostru!”
foto: Ion Talpoș
foto: Ion Talpoș
foto: Ion Talpoș
foto: Ion Talpoș
foto: Ion Talpoș
foto: Ion Talpoș
