La preluarea mandatului de manager al celui mai mare spital din judeţ, colonelul dr. Daniel Chelcea a găsit „găsit o instituţie care impresionează prin mărime şi importanţă“.
Ce misiune şi-a asumat militarul din fruntea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, care sunt provocările curente, dar şi planurile de viitor, aflaţi din interviul nostru.
Mesagerul de Sibiu: S-au scurs, iată, mai bine de 3 luni de la instalarea dumneavoastră la cârma celui mai mare spital din judeţ. Cum aţi găsit unitatea spitalicească?
Daniel Chelcea: Datorită faptului că am crescut în lumea medicală sibiană, pot spune că eram familiarizat cu Spitalul Judeţean dinainte de a ajunge aici în calitate de manager. Practic, ştiu aceasta instituţie de peste 25 de ani, am făcut aici unul dintre stagiile de rezidenţiat şi apoi, când am activat la Spitalul Militar, am avut, din punct de vedere profesional, numeroase contacte cu colegi din cadrul SCJU Sibiu. Apoi, în calitate de director DSP Sibiu, contactele s-au intensificat, nu doar la nivel medical, ci şi la nivel administrativ, la nivelul modului în care este organizată activitatea acestei instituţii. Tocmai de aceea, nu pot spune că m-a surprins ceva în mod special. De la momentul în care am preluat managementul, obiectul meu principal a fost să cunosc tot ceea ce se poate într-un timp relativ scurt. Ceea ce pot spune după aceste 3 luni e că am găsit o instituţie care impresionează prin mărime şi importanţă. Am trecut prin toate pavilioanele, secţiile, şantierele şi am încercat să stau de vorbă cu cât mai mulţi angajaţi. Pot spune că spitalul e „un organism viu”, se dezvoltă, evoluează, se adaptează. E o instituţie funcţională, aflată în proces de dezvoltare, pe care am preluat-o în contextul dificil generat de pandemia de Covid-19 şi unde sunt de rezolvat atât chestiuni acute, zilnice, cât şi chestiuni pe termen mediu şi lung. De asemenea am găsit o echipă care m-a primit foarte bine, şi vorbesc atât de colegii din partea administrativă şi de colegii medici. Totodată m-a impresionat plăcut sistemul informatic al spitalului care ajută foarte mult activitatea medicală dar şi cea administrativă.
Mesagerul de Sibiu: Unde au fost sau încă sunt cele mai mari probleme?
Daniel Chelcea: Evident că la o instituţie de asemenea dimensiuni, cu aproape 3.000 de angajaţi, sunt şi vor fi mereu şi probleme. Sunt o serie lucruri în derulare care afectează desfăşurarea activităţilor din spital. Şi mă refer la şantierele în derulare, care influenţează foarte mult circuitele şi capacitatea de a primi pacienţi. Dar faptul că există aceste şantiere este, în esenţă, unul foarte bun. Problema este să reuşim să gestionăm situaţia. Sunt nişte timpi de lucru, nişte termene de execuţie, care ne fac, într-adevăr, să nu activăm la standardele pe care ni le dorim din perspectiva condiţiilor şi a spaţiilor. Dar aceste lucrări sunt deosebit de utile şi necesare. De asemenea, căutăm soluţii pentru îmbunătăţirea hranei pacienţilor şi a accesului în spital.
Mesagerul de Sibiu: Aţi depăşit valul 4 destul de bine. Cel puţin nu au mai fost atâtea semnale de alarmă cu privire la situaţia internărilor, a paturilor libere, a gestionării pandemiei. S-a datorat mai bunei organizări sau am beneficiat cu toţii de experienţa valurilor anterioare?
Daniel Chelcea: Cred că este vorba despre ambele: atât organizare, cât şi experienţa acumulată. Am organizat zonele roşii şi circuitele în aşa fel încât să asigurăm progresiv o capacitate ridicată de preluare/ investigare şi, la nevoie, internare. Practic, zona „roşie” s-a extins raportat la necesităţi. Abordarea unui astfel de management a fost decisivă pentru gestionarea pandemiei. Fără organizarea acestor zone roşii şi elaborarea unor scenarii în acest sens, criza Covid ar fi fost mult mai mare. Faptul că s-a acţionat centralizat şi concordat cu spitalele suport, că a existat o bună colaborare inter-instituţională completează capitolul plusuri, în pofida sincopelor care sunt inerente în astfel de situaţii. Dar aş vrea să menţionez ceva legat de experienţa acumulată şi de lecţii învăţate. Nu numai noi, cei care gestionăm actul medical, trebuie să învăţăm ceva. Şi cei din jurul nostru, fie pacienţi sau aparţinători, trebuie să înţeleagă că un examen de Computer Tomograf durează, o serie de analize durează câteva ore, un medic infecţionist care este gardă şi care are 50 sau 60 de pacienţi internaţi consultă şi în UPU, dar nu poate să o facă imediat, cu toată bunăvoinţa.
Mesagerul de Sibiu: Aveţi în Consiliul Judeţean Sibiu un partener de nădejde?
Daniel Chelcea: Categoric. Consiliul Judeţean Sibiu a fost în ultimii ani şi este în continuare un partener de nădejde al SCJU Sibiu, cu atât mai mult în contextul în care spitalul se află în subordinea sa. Şi nu sunt doar vorbe: acest lucru este demonstrat de investiţiile consistente din ultimii ani în infrastructură şi aparatură, de atragerea finanţărilor europene.
Mesagerul de Sibiu: Proiectul noului spital e în mişcare. Cum vedeţi dumneavoastră lucrurile? În aceste condiţii, mai e nevoie de investiţii majore în clădirile vechi sau sunt suficiente lucrări de întreţinere? Puneţi mai degrabă accent pe dotări?
Daniel Chelcea: Pe termen lung, să vedem un spital nou în Sibiu este esenţial. Nu este numai dorinţa mea, ci şi a personalului spitalului şi a întregii comunităţii sibiene. În ceea ce priveşte clădirile vechi, atâta vreme cât aici va funcţiona spitalul, va fi nevoie de investiţii, pentru că discutăm de calitatea actului medical. Iar aceste investiţii se fac atât în reabilitarea clădirilor, cât şi în dotări. Nu putem să separăm aceste aspecte, sunt interconectate. Echipamentele performante trebuie amplasate în spaţii corespunzătoare din punct de vedere tehnic, iar personalul şi pacienţii în special au nevoie de spaţii moderne, igienizate. De altfel, avem multe şantiere începute, lucrurile nu stau pe loc. În unele dintre finanţările europene accesate sunt prinse, pe lângă lucrurile de renovare, şi anumite dotări, cum este în cazul UPU şi la neurologie. Este dificil de dat o „nouă faţă” pavilioanelor actuale, mai ales raportat la clădirile mari – Chirurgie, Medicală -, dar se lucrează în acest sens.
Mesagerul de Sibiu: Lucrările la Unitatea de Primiri Urgenţe avansează. Când vom avea gata corpul nou?
Daniel Chelcea: Sperăm ca anul acesta să fie finalizate, poate chiar în semestrul I, în condiţiile în care graficul de lucrări nu va fi afectat de evoluţia pandemiei.
Mesagerul de Sibiu: Ce urmăriţi în mod deosebit în 2022 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă? Ce proiect coordonaţi cu mare atenţie, pentru a fi finalizat/implementat la timp?
Daniel Chelcea: Aşa cum am spus, urmăresc cu atenţie toate şantierele în lucru, pentru că reintroducerea în circuit a marilor pavilioane este vitală pentru organizarea unui act medical de calitate. Concret, de maximă importanţă este reabilitarea clădirii Neurologie, reabilitarea termică a clădirii Blocului Chirurgical, Dermatologie, Urgenţa.
Mesagerul de Sibiu: Imaginea medicilor de la Judeţean a fost în mai multe rânduri afectată. Avem medici de calitate la Sibiu? Există cadre medicale suprasolicitate în această perioadă? Sunt abateri de la normele de conduită?
Daniel Chelcea: Aş vrea să punctez faptul că a existat de multe ori o percepţie eronată, cauzată de contextul pandemic, de exagerările din spaţiul public şi chiar de ştirile false. Multe nemulţumiri au plecat de la faptul că activitatea medicală, aşa numită „verde”, a trecut în plan secund în pandemie, iar acest lucru a trebuit gestionat din mers prin organizări şi reorganizări ale activităţii şi secţiilor. Şi de aici percepţia negativă cu privire la aceste scenarii, vehiculate inclusiv în media. Realităţile au fost prezentate uneori distorsionat sau într-un ton exagerat. În ceea ce priveşte abaterile de conduită, acestea nu sunt tolerate, pentru că suntem toţi angrenaţi în sistemul public şi trebuie să acţionăm cu responsabilitate. Toleranţă zero legat de condiţionarea actului medical, în orice fel. Pe de altă parte, există în mod clar cadre medicale suprasolicitate. De altfel, în 2021, SCJU Sibiu a participat ca beneficiar în cadrul studiului „Identificarea şi evaluarea indicatorilor de alarmă ai instalării sindromului de epuizare la personalul din unităţi medicale”. Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 2020-2021, iar colectarea efectivă a datelor a avut loc în intervalul aprilie – iunie 2021. La studiu au participat angajaţi ai SCJU Sibiu următoarele categorii profesionale: medic specialist/primar, medic rezident, asistent/ă medical/ă, infirmieră/îngrijitoare/brancardier, alte categorii de personal de specialitate, personal administrativ, personal tehnic. Consiliul Judeţean Sibiu a organizat în decembrie 2021 atelierul de diseminare a „Raportului preliminar de cercetare” şi a reieşit clar că, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout, se evidenţiază medicii (atât din secţii COVID, cât şi non-COVID), dar un nivel foarte ridicat a fost înregistrat şi în rândul personalului TESA.
Mesagerul de Sibiu: Ce face colonelul doctor Daniel Chelcea în timpul său liber?
Daniel Chelcea: Îmi petrec timpul cu familia, încercăm să ne deconectăm, să ne relaxăm şi, în măsura în care această pandemie ne permite, să călătorim.
Mesagerul de Sibiu: Vă lipsesc consultaţiile?
Daniel Chelcea: Iubesc meseria de medic şi tocmai de aceea nu am abandonat consultaţiile. Am un program de consultaţii în cadrul Ambulatoriului SCJU Sibiu.
Mesagerul de Sibiu: E mai greu în „civilie“ decât în armată, în ceea ce priveşte munca depusă la spital?
Daniel Chelcea: În esenţă, munca într-un spital este la fel, dar există diferenţe raportat la modul de organizare, de abordare. Armata are anumite ierarhii, o rigoare specifică hainei militare. Şi acest fapt poate face munca din civil uneori mai dificilă.
A consemnat Dan GREAVU
