Forumul German organizează, sâmbătă, o nouă întâlnire în cadrul deja consacratelor „Dezbateri sibiene“. De data aceasta, este o dezbatere aniversară, deoarece marchează 125 de ani de la inaugurarea stațiunii Păltiniș, prima stațiune înființată în munții Carpați și stațiunea românească aflată la cea mai mare altitudine.
foto: Muzeul UBB
Sunt invitați să participe reprezentanții Forumului, oameni de munte din județ, din țară, dar și din Germania, persoane care de-a lungul timpului au contribuit la renumele stațiunii sibiene, atât administrativ, cât și academic, dar și oameni care și-au legat destinul de stațiunea montană, fie din mediul privat, fie responsabili din partea statului. Alături de dr. Mircea Dragoteanu, autorul monografiei „A fost odată Hohe Rinne“, referenții evenimentului vor fi Jutta Caplat și Konrad Klein, din Germania.
„Între munți și cer, la Hohe Rinne“
La 10 iunie 1894, Asociația Carpatină Ardeleană – S.K.V. a inaugurat în munții din preajma Sibiului, pe un teren al comunei Cristian, prima Casă de Cură în climat de înălțime din Carpați – „Kurhaus auf der Hohen Rinne”.
Casa Turiștilor (1895), Căminul Medicilor (1898), Sanatoriul Militar (1898, cu extinderi în 1929 și 1939-1943), Schitul Păltiniș (1928), casele de vacanță ale unor persoane private construite în anii 1932-1944 și Casa Învățătorilor (1947) s-au adăugat în timp, conducând la dezvoltarea celei mai frumoase stațiuni de altitudine din Munții Carpați, numită de sași „Hohe Rinne”, iar de români „Păltiniș”. Mari personalități, în principal din comunitatea sașilor, au contribuit la înființarea stațiunii în 1892-1894 și apoi la dezvoltarea ei în primii săi ani: Carl Conradt, Julius Pildner von Steinburg, Robert Gutt, Gustav Conrad, Gustav Kiszling, Andreas Berger, August Roland von Spiess, Karl Ungar, Gustav Lindner, Josef Georg Konnerth. Proiectate de inspectorul forestier Gustav Conrad, ridicate de specialiști români în construcții din lemn conduși de meșterul rășinărean Șerban Cruciat, primele clădiri de la Kurhaus „Hohe Rinne” au adus în Munții Cibinului frumoasa arhitectură alpină tiroleză a acelei vremi.
În 1925 / foto: Alt Hermannstadt
Oameni care au ținut la Păltiniș
Un rol important în dezvoltarea interbelică a stațiunii l-au avut Mitropolitul ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan (ctitor al Schitului Păltiniș), generalii Henri Cihoski și Ioan Ilcușu (inițiatori ai extinderilor Sanatoriului Militar), primarul Sibiului, Eugen Piso (cel care a aplicat Reforma Agrară la Păltiniș, oferind loturi pentru construcție unor personalități sibiene), promotorul cooperației ardelene Ioan Ciolan (inițiatorul Casei Învățătorilor). Doctorul Karl Ziegler, soția sa, Margarethe și cei trei copii ai lor, familia episcopului luteran Friedrich Mueller-Langenthal, guvernatorul B.N.R. Ion I. Lapedatu, campionul de schi Rolf Speck și familia sa, familiile industriașilor sibieni Viktor Hess și Leonhard Pantle, Emilia Rațiu, fiică a liderului memorandist, doctorul Ioan Ittu, prefecții Nicolae Regman și Coriolan Ștefan, Erna Bedeus von Scharberg, Geza von Jakots, notarul Lionel Blaga, avocatul Liviu Turcu și nu în ultimul rând credinciosul intendent timp de o jumătate de secol al Casei de Cură – Michael Zeck („Misch”) au marcat istoria stațiunii în perioada ei interbelică. Familii destoinice de cabanieri – Johann Renten, Adalbert Colceriu, Holzinger – au sfințit an de an locul prin munca și corectitudinea lor.
Istoria mai recentă
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, preluând prin licitație de la comuna Cristian concesiunea primelor clădiri ridicate la Păltiniș, Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, refugiată la Sibiu după dictatul de la Viena, a scris foarte frumoase file în istoria stațiunii, înființând Căminul de Munte Păltiniș și dezvoltându-l prin strădania unor mari personalități ca rectorul Iuliu Hațieganu, prorectorul Ioan Lupaș, profesorii Leon Daniello, Aurelian Ionașcu, Ioachim Crăciun, Ion Gavrilă. Denumiri precum izvorul „Dorul Clujului” și „Calea studenților” au rămas și azi relicve ale acelor vremuri de bejenie ale studenților clujeni în munții lui Octavian Goga.
Naționalizările comuniste și abuzuri de tot felul au făcut ca stațiunea să decadă până pe la jumătatea anilor 1950. Ulterior, dragostea pentru munte, pentru sporturile de iarnă și pentru drumețiile verii a readus Păltinișul la nivelul unei micuțe, dar foarte iubite stațiuni montane unde mii și mii de oameni au putut să-și caute sănătatea, bucuria și un strop de libertate. Mari personalități culturale ca Lucian Blaga și Constantin Noica au înnobilat stațiunea prin prezența și creația lor.
MIRCEA DRAGOTEANU | autor „A fost odată Hohe Rinne“: „La 125 de ani de la inaugurarea stațiunii, aducem prin sărbătorirea din seara zilei de 15 iunie 2019 omagiul nostru și o adâncă prețuire pentru toți cei care au iubit sau vor iubi vreodată Păltinișul.“
După Revoluție
Jaful post-decembrist, problemele legate de statutul proprietății și debusolarea generală în materie de turism au aruncat o vreme stațiunea pe toboganul decăderii. Salvarea clădirilor Casei de Cură Păltiniș, cele mai vechi cabane turistice din Carpați, prin declararea lor monument istoric în 1997 ca urmare a unei acțiuni inițiate la Cluj, cu participarea Forumului Democrat German, a mai conservat ceva din farmecul de altădată al celei considerată cândva cea mai frumoasă stațiune montană de la răsărit de Karlovy Vary.
Cosmin PAL
