Numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost, în 2017, de 15,941 milioane persoane, în creştere cu 12,3% (1,744 milioane persoane) faţă de anul precedent, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Cum stă Sibiul față de București, Brașov sau Giurgiu?
În profil teritorial, după mărimea şi importanţa patrimoniului, în regiunea Bucureşti-Ilfov se regăsesc 41% dintre muzeele, secţiile şi filialele muzeelor de importanţă naţională (34 de unităţi din cele 83 existente a nivel naţional), unde au fost expuse 53,9% din bunurile naturale şi culturale ale muzeelor de importanţă naţională. Cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat în judeţul Braşov (2,383 milioane), în Municipiul Bucureşti (2,093 milioane) şi în judeţul Sibiu (1,334 milioane), iar cei mai puţini în judeţele Teleorman (6.800) şi Giurgiu (3.400).
Din totalul vizitatorilor, 12,353 milioane persoane (77,5%) au vizitat muzeele şi monumentele, iar 3,588 milioane persoane (22,5%) au vizitat grădinile botanice, zoologice, acvariile şi rezervaţiile naturale. Din punct de vedere al accesului la muzee, din cei 15,941 milioane de vizitatori, 46,5% au plătit integral biletele de acces, 26,1% au beneficiat de reduceri la bilete, 23,6% au beneficiat de acces gratuit în cursul anului, iar 3,8% au efectuat vizite gratuite în „Noaptea Muzeelor”. Din totalul persoanelor care au vizitat muzeele, monumentele, grădinile botanice, zoologice, acvariile şi rezervaţiile naturale, 19,9% au fost vizitatori în grupuri organizate.
Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice a cuprins, în anul 2017, un număr de 440 unităţi de bază şi a fost formată din 398 muzee, șase monumente, 24 grădini botanice, zoologice, acvarii şi 12 rezervaţii naturale. Anul trecut au fost scoase din circuitul cultural, prin închiderea temporară, trei unităţi muzeale mixte, două muzee de ştiinţă şi tehnică, un muzeu de artă şi două rezervaţii naturale. Redeschiderea pentru publicul larg a unor unităţi muzeale, închise temporar, a condus în anul 2017, faţă de anul 2016, la creşterea cu trei unităţi a numărului de muzee de etnografie şi antropologie şi cu o unitate a numărului de muzee specializate. De asemenea, faţă de anul precedent, în anul 2017, a putut fi vizitată în plus o grădină botanică. După aria de acoperire teritorială, după mărimea şi importanţa patrimoniului, în anul 2017, au funcţionat 51 de muzee şi colecţii publice de importanţă naţională (cu 32 filiale şi secţii), 22 de muzee şi colecţii publice de importanţă regională (cu 57 filiale şi secţii), 59 de muzee şi colecţii publice de importanţă judeţeană (cu 146 filiale şi secţii) şi 308 muzee şi colecţii publice de importanţă locală (cu 87 filiale şi secţii). După forma de proprietate, în anul 2017, au fost deschise publicului 358 muzee şi colecţii publice proprietate majoritară de stat şi 82 muzee şi colecţii publice proprietate majoritar privată.
Suprafaţa expoziţională ocupată de muzee, grădini botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale a totalizat 301,79 milioane mp, 98% din această suprafaţă (295,756 milioane mp) aparţinând rezervaţiilor naturale, 1% (3,116 milioane mp) grădinilor botanice, zoologice şi acvariilor şi 1% (2,918 milioane mp) muzeelor şi monumentelor.
„Numărul bunurilor culturale şi naturale, la sfârşitul anului 2017, a fost de 18,165 milioane, dintre acestea 16,921 milioane fiind bunuri culturale şi piese de muzeu, iar 1,244 milioane reprezintă bunuri naturale (plante, animale, faună acvatică etc.) din grădinile botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale”, precizează INS.
Pe principalele tipuri de muzee, faţă de anul 2016, s-a înregistrat o creştere de 2,542 milioane bunuri culturale şi naturale. Astfel, numărul de bunuri culturale şi naturale a crescut cu 970.000 la muzeele specializate, cu 714.000 la muzeele de arheologie şi istorie, cu 280.000 la muzeele mixte, cu 261.000 la grădinile botanice, zoologice şi acvarii, cu 194.000 la muzeele de ştiinţă şi istorie naturală, cu 85.000 la muzeele de etnografie şi antropologie, cu 29.000 la muzeele de ştiinţă şi tehnică, cu 5.000 la muzeele de artă şi cu 4.000 la muzeele generale.
În unităţile muzeale proprietate majoritară de stat au fost expuse 18,036 milioane bunuri culturale şi naturale (99,3%), comparativ cu 129.000 bunuri culturale şi naturale (0,7%) în unităţile muzeale din sectorul majoritar privat.
Activităţile specifice desfăşurate de muzee şi colecţii publice au cuprins 4.019 programe şi proiecte educative care s-au adresat populaţiei de toate vârstele. În cadrul proiectelor şi programelor desfăşurate de muzee au avut loc 11.583 activităţi specifice.
La activităţile din cadrul programelor organizate de unităţile muzeale, 452.300 participanţi (44,7%) au fost copii cu vârsta de până la 15 ani. În cadrul activităţilor organizate prin programele şi proiectele educative derulate de grădinile botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale 29.000 (56,7%) din totalul participanţilor la aceste unităţi au fost copii cu vârsta de până la 15 ani.
Anul trecut, au fost organizate 2.262 expoziţii de bază şi 3.612 expoziţii temporare. Din punct de vedere al organizării expoziţiilor temporare, un număr de 2.353 expoziţii au fost organizate de muzee (82,9% au fost organizate la sediile muzeelor, iar 17,1% au fost expoziţii itinerante), 828 expoziţii au fost găzduite de muzee la sediile proprii şi 431 au fost expoziţii temporare la care au participat muzeele în afara sediilor proprii (organizate la sediile altor muzee din ţară sau străinătate).
Numărul personalului din cadrul muzeelor, grădinilor botanice, zoologice, acvariilor şi rezervaţiilor naturale, existent la sfârşitul anului 2017, a fost de 6.989 persoane, din care 49,5% a fost personal cu studii superioare. Din totalul personalului, 52,3% l-a reprezentat personalul de specialitate (3.654 persoane), iar 58% din personalul angajat a fost personal de sex feminin (4.055 persoane). Din totalul personalului de specialitate, 34,5% (1.260 persoane) au fost muzeografi, 24% (876 persoane) conservatori şi restauratori, 6,7% (243 persoane) cercetători, iar 34,8% (1.275 persoane) alt personal de specialitate.
Din punct de vedere al suprafeţei de expunere, cea mai mare suprafaţă o ocupă rezervaţiile naturale. Cele mai mari suprafeţe de expunere ale acestora sunt în judeţele Neamţ (28.749 ha), Harghita (437 ha) şi în Dâmboviţa (163 ha).
